Muzica este o parte importantă din viețile noastre, iar cercetările recente sugerează o posibilă legătură între preferințele muzicale și valorile morale.
Muzica este una dintre cele mai fundamentale forme de expresie. După cum spunea Victor Hugo, politician și scriitor francez: „Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus și asupra căruia este imposibil să taci”.
Indiferent dacă avem sau nu vreo aptitudine muzicală proprie, preferințele muzicale spun multe despre noi. Cercetările anterioare au arătat că muzica poate influența emoțiile, performanța cognitivă, creativitatea și flexibilitatea mentală. Evaluarea melodiilor și artiștilor preferați poate oferi chiar și indicii cu privire la nivelurile de empatie, nevoile de personalitate și poate ajuta la exprimarea valorilor.
Cu toate acestea, în ciuda înțelegerii acestor conexiuni, mai puțină atenție i s-a acordat relației dintre preferințele noastre muzicale și valorile morale. Acesta a fost motivul de inspirație pentru cercetătorii de la Queen Mary University din Londra și ISI Foundation din Torino, Italia, care au pornit în investigarea interacțiunii complexe dintre muzică și moralitate.
„Studiul nostru furnizează dovezi convingătoare că preferințele noastre muzicale pot servi drept o fereastră către valorile morale”, a declarat dr. Charalampos Saitis, unul dintre autorii studiului și lector în procesarea muzicală digitală la Queen Mary University of London, Școala de Inginerie Electronică și Știința Calculatoarelor.
Studiul a examinat date existente de la 1.480 de participanți, colectate prin instrumentul de sondare LikeYouth, care au completat chestionare psihometrice referitoare la valorile lor morale, și apoi s-a uitat la artiștii pe care participanții îi apreciau pe Facebook. După cum scriu autorii, „am presupus că dacă un utilizator a dat like paginii unui artist anume pe Facebook, atunci cele mai faimoase piese ale acelui artist reflectă preferințele muzicale ale utilizatorului”, ceea ce poate afecta acuratețea descoperirilor, subliniază IFL Science.
Echipa a extras și analizat caracteristici acustice și lirice din primele cinci melodii ale artiștilor preferați ai fiecărui participant.
Ulterior, au folosit algoritmi de învățare automată pentru a analiza caracteristicile extrase și pentru a prezice valorile morale ale participanților. „Pentru acest studiu, operaționalizăm valorile morale prin intermediul Teoriei Fundamentale a Moralei (MFT)”, scriu ei, „care descrie temeiul psihologic al moralității în termeni de cinci fundamente înnăscute, formate de o sferă dublă între așa-numitele virtuți și vicii. Aceste fundamente sunt Grijă/Răutate, Corectitudine/Fraudă, Loialitate/Trădare, Autoritate/Subversiune și Puritate/Degradare”.
MFT a fost folosită la scară largă de către psihologi pentru a măsura moralitatea încă de la inventarea sa, în 2004. Teoria a devenit destul de influentă, cu toate că nu este lipsită de critici, unii considerând că omite domenii morale cheie, cum ar fi altruismul, și are unele probleme empirice.
Oamenii de știință au folosit tehnici de procesare a textului, inclusiv metode bazate pe lexic și încorporări bazate pe Bidirectional Encoder Representations from Transformers (BERT), pentru a analiza narațiunea, valorile morale, sentimentul și încărcătura emoțională din versuri. În plus, caracteristicile audio la nivel înalt și scăzut furnizate prin API-ul Spotify au fost utilizate pentru a evalua informațiile codificate în alegerile muzicale, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea inferențelor morale.
Rezultatele au arătat că atât caracteristicile lirice, cât și cele audio au fost mai bune decât informațiile demografice de bază pentru a prezice valorile morale ale unei persoane. Elemente precum tonul și timbrul au servit drept predictori cruciali pentru valorile de Grijă și Corectitudine, în timp ce sentimentele și emoțiile exprimate în versuri au fost mai eficiente în a prezice Loialitatea, Autoritatea și Puritatea.
„Descoperirile noastre arată că muzica nu este doar o sursă de divertisment sau plăcere estetică; este și un mediu puternic care reflectă și modelează sensibilitățile noastre morale. Prin înțelegerea acestei conexiuni, putem deschide noi căi pentru intervenții bazate pe muzică care promovează dezvoltarea morală pozitivă”, a explicat Vjosa Preniqi, autoare a studiului și doctorandă la Queen Mary.
Aceste descoperiri au consecințe care se extind dincolo de curiozitatea academică. Ele pot influența modul în care interacționăm și utilizăm muzica în diferite aspecte ale vieții.
„Realizarea noastră poate deschide calea pentru aplicații care variază de la experiențe muzicale personalizate la terapie muzicală inovatoare și campanii de comunicare”, a comentat dr. Kyriaki Kalimeri, coautoare a studiului și cercetătoare la ISI Foundation.
„Cercetarea noastră a descoperit o legătură importantă între preferințele muzicale și moralitate, deschizând calea către o înțelegere mai profundă a dimensiunilor psihologice ale experiențelor noastre muzicale. Suntem încântați să continuăm explorarea acestui teritoriu bogat și neexplorat”, a concluzionat Vjosa Preniqi.
Studiul este publicat în jurnalul PLOS One.
O nouă metodă pentru regenerarea țesutului muscular
Stresul din primii ani de viață afectează creierul mai mult decât un traumatism cranian
Bărbații din Statele Unite mor mai devreme decât femeile. Dar de ce?